Iov, Capitolul 23

• Răspunsul lui Iov.

  1  
  Iov a luat cuvântul şi a zis:


• 2  
  „Şi acum plângerea mea este tot o răzvrătire. Dar suferinţa îmi înăbuşe suspinele.


• 3  
  Oh! Dacă aş şti unde să-L găsesc, dacă aş putea să ajung până la scaunul Lui de domnie,


• 4  
  mi-aş apăra pricina înaintea Lui, mi-aş umple gura cu dovezi.


• 5  
  Aş şti ce poate să răspundă, aş vedea ce are să-mi spună.


• 6  
  Şi-ar întrebuinţa El toată puterea ca să lupte împotriva mea? Nu; ci m-ar asculta negreşit.


• 7  
  Doar un om fără prihană ar vorbi cu El, şi aş fi iertat pentru totdeauna de Judecătorul meu.


• 8  
  Dar, dacă mă duc la răsărit, nu este acolo; dacă mă duc la apus, nu-L găsesc:


• 9  
  dacă are treabă la miazănoapte, nu-L pot vedea; dacă Se ascunde la miazăzi, nu-L pot descoperi.


• 10  
  Dar El ştie ce cale am urmat; şi, dacă m-ar încerca, aş ieşi curat ca aurul.


• 11  
  Piciorul meu s-a ţinut de paşii Lui; am ţinut calea Lui şi nu m-am abătut de la ea.


• 12  
  N-am părăsit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui.


• 13  
  Dar hotărârea Lui este luată, cine I se va împotrivi? Ce-I doreşte sufletul, aceea face.


• 14  
  El Îşi va împlini dar planurile faţă de mine şi va mai face şi multe altele.


• 15  
  De aceea tremur înaintea Lui, şi când mă gândesc la lucrul acesta, mă tem de El.


• 16  
  Dumnezeu mi-a tăiat inima, Cel Atotputernic m-a umplut de groază.


• 17  
  Căci nu întunericul durerii mele mă nimiceşte, nici negura în care sunt înfăşurat.