Iov, Capitolul 21

• Răspunsul lui Iov.

  1  
  Iov a luat cuvântul şi a zis:


• 2  
  „Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mângâiere.


• 3  
  Lăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.


• 4  
  Oare împotriva unui om se îndreaptă plângerea mea? Şi pentru ce n-aş fi nerăbdător?


• 5  
  Priviţi-mă, miraţi-vă şi puneţi mâna la gură.


• 6  
  Când mă gândesc, mă înspăimânt, şi un tremur îmi apucă tot trupul:


• 7  
  Pentru ce trăiesc cei răi? Pentru ce îi vezi îmbătrânind şi sporind în putere?


• 8  
  Sămânţa lor se întăreşte cu ei şi în faţa lor, odraslele lor propăşesc sub ochii lor.


• 9  
  În casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să-i lovească.


• 10  
  Taurii lor sunt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor zămislesc şi nu leapădă.


• 11  
  Îşi lasă copiii să se împrăştie ca nişte oi, şi copiii se zbenguie în jurul lor.


• 12  
  Cântă cu sunet de tobă şi de harpă, se desfată cu sunete de caval.


• 13  
  Îşi petrec zilele în fericire şi se coboară într-o clipă în Locuinţa morţilor.


• 14  
  Şi totuşi ziceau lui Dumnezeu: „Pleacă de la noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale.


• 15  
  Ce este Cel Atotputernic, ca să-I slujim? Ce vom câştiga dacă-I vom înălţa rugăciuni?”


• 16  
  Ce! Nu sunt ei în stăpânirea fericirii? – Departe de mine sfatul celor răi! –


• 17  
  Dar de multe ori se întâmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mânia Lui,


• 18  
  să fie ca paiul luat de vânt, ca pleava luată de vârtej?


• 19  
  Veţi zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să-l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă;


• 20  
  el ar trebui să-şi vadă nimicirea, el ar trebui să bea mânia Celui Atotputernic.


• 21  
  Căci, ce-i pasă lui ce va fi de casa lui după el, când numărul lunilor i s-a împlinit?


• 22  
  Oare pe Dumnezeu Îl vom învăţa minte, pe El, care cârmuieşte duhurile cereşti?


• 23  
  Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,


• 24  
  cu coapsele încărcate de grăsime şi măduva oaselor plină de suc.


• 25  
  Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,


• 26  
  şi amândoi adorm în ţărână, amândoi sunt mâncaţi de viermi.


• 27  
  Ştiu eu bine care sunt gândurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi asupra mea.


• 28  
  Voi ziceţi: „Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?”


• 29  
  Dar ce! N-aţi întrebat pe călători şi nu ştiţi ce istorisesc ei?


• 30  
  Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mâniei, el scapă.


• 31  
  Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îi răsplăteşte tot ce a făcut?


• 32  
  Este dus la groapă şi i se pune o strajă la mormânt.


• 33  
  Bulgării din vale îi sunt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el, şi o mulţime îi merge înainte.


• 34  
  Pentru ce dar îmi daţi mângâieri deşarte? Ce mai rămâne din răspunsurile voastre decât viclenie?”