Matei, Capitolul 4

• Ispitirea lui Isus Hristos.

  1  
  Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de diavolul.


• 2  
  Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă a flămânzit.


• 3  
  Ispititorul s-a apropiat de El şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini.”


• 4  
  Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.”


• 5  
  Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streaşina Templului


• 6  
  şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: „El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.”


• 7  
  „De asemenea este scris”, a zis Isus: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.”


• 8  
  Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor şi I-a zis:


• 9  
  „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie.”


• 10  
  „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.”


• 11  
  Atunci diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri şi au început să-I slujească.



• Isus la Capernaum.

  12  
  Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea.


• 13  
  A părăsit Nazaretul şi a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ţinutul lui Zabulon şi Neftali,


• 14  
  ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:


• 15  
  „Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor,


• 16  
  norodul acesta, care zăcea în întuneric, a văzut o mare lumină; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii a răsărit lumina.”


• 17  
  De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască şi să zică: „Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.”



• Isus cheamă patru ucenici.

  18  
  Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari.


• 19  
  El le-a zis: „Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.”


• 20  
  Îndată ei au lăsat mrejele şi au mers după El.


• 21  
  De-acolo a mers mai departe şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, şi îşi cârpeau mrejele. El i-a chemat.


• 22  
  Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor şi au mers după El.



• Isus învaţă pe popor şi tămăduieşte pe bolnavi.

  23  
  Isus străbătea toată Galileea, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care era în norod.


• 24  
  I s-a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi; şi El îi vindeca.


• 25  
  După El au mers multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan.