Matei, Capitolul 24

• Dărâmarea Ierusalimului.

  1  
  La ieşirea din Templu, pe când mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului.


• 2  
  Dar Isus le-a zis: „Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.”


• 3  
  El a şezut jos pe Muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El la o parte şi I-au zis: „Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia?”


• 4  
  Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.


• 5  
  Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: „Eu sunt Hristosul!” Şi vor înşela pe mulţi.


• 6  
  Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă înspăimântaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfârşitul tot nu va fi atunci.


• 7  
  Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciume.


• 8  
  Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor.


• 9  
  Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi şi vă vor omorî; şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu.


• 10  
  Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii.


• 11  
  Se vor scula mulţi proroci mincinoşi şi vor înşela pe mulţi.


• 12  
  Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.


• 13  
  Dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit.


• 14  
  Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.



• Pustiirea Ierusalimului şi venirea Fiului omului.

  15  
  De aceea, când veţi vedea „urâciunea pustiirii”, despre care a vorbit prorocul Daniel, „aşezată în Locul Sfânt” – cine citeşte să înţeleagă! –


• 16  
  atunci, cei ce vor fi în Iudeea să fugă la munţi;


• 17  
  cine va fi pe acoperişul casei să nu se coboare să-şi ia lucrurile din casă;


• 18  
  şi cine va fi la câmp să nu se întoarcă să-şi ia haina.


• 19  
  Vai de femeile care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în zilele acelea!


• 20  
  Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat.


• 21  
  Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi.


• 22  
  Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.


• 23  
  Atunci dacă vă va spune cineva: „Iată, Hristosul este aici sau acolo”, să nu-l credeţi.


• 24  
  Căci se vor scula hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.


• 25  
  Iată că v-am spus mai dinainte.


• 26  
  Deci dacă vă vor zice: „Iată-L în pustiu”, să nu vă duceţi acolo! „Iată-L în odăiţe ascunse”, să nu credeţi.


• 27  
  Căci, cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului.


• 28  
  Oriunde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii.


• 29  
  Îndată după acele zile de necaz „soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate.”


• 30  
  Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pământului se vor boci şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă.


• 31  
  El va trimite pe îngerii Săi cu trâmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.


• 32  
  De la smochin învăţaţi pilda lui: când îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţa, ştiţi că vara este aproape.


• 33  
  Tot aşa, şi voi, când veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.


• 34  
  Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta, până se vor întâmpla toate aceste lucruri.


• 35  
  Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.



• Îndemn la veghere.

  36  
  Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.


• 37  
  Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului.


• 38  
  În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie,


• 39  
  şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului.


• 40  
  Atunci, din doi bărbaţi care vor fi la câmp, unul va fi luat, şi altul va fi lăsat.


• 41  
  Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată, şi alta va fi lăsată.


• 42  
  Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.


• 43  
  Să ştiţi că, dacă ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa.


• 44  
  De aceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.


• 45  
  Care este deci robul credincios şi înţelept pe care l-a pus stăpânul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărâtă?


• 46  
  Ferice de robul acela pe care stăpânul său, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!


• 47  
  Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale.


• 48  
  Dar dacă este un rob rău, care zice în inima lui: „Stăpânul meu zăboveşte să vină!”


• 49  
  Dacă va începe să bată pe tovarăşii lui de slujbă şi să mănânce şi să bea cu beţivii,


• 50  
  stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă şi în ceasul pe care nu-l ştie,


• 51  
  îl va tăia în două, şi soarta lui va fi soarta făţarnicilor; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.