Matei, Capitolul 27
- 
                                    Isus este dus la Pilat. 1Când s-a făcut ziuă, toţi preoţii cei mai de seamă şi bătrânii norodului au ţinut sfat împotriva lui Isus, ca să-L omoare.
- 
                                    2  
                  După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mâna dregătorului Pilat din Pont.
- 
                                    Căinţa şi moartea lui Iuda. 3Atunci Iuda, vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor
- 
                                    4  
                  şi a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?”, i-au răspuns ei. „Treaba ta.”
- 
                                    5  
                  Iuda a aruncat arginţii în Templu şi s-a dus de s-a spânzurat.
- 
                                    6  
                  Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preţ de sânge.”
- 
                                    7  
                  Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Ţarina olarului” ca loc pentru îngroparea străinilor.
- 
                                    8  
                  Iată de ce ţarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Ţarina sângelui.”
- 
                                    9  
                  Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginţi, preţul Celui preţuit, pe care L-au preţuit unii din fiii lui Israel;
- 
                                    10  
                  şi i-au dat pe „Ţarina olarului”, după cum îmi poruncise Domnul.”
- 
                                    Isus înaintea lui Pilat. 11Isus S-a înfăţişat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Eşti Tu „Împăratul iudeilor”?” „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt.”
- 
                                    12  
                  Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor.
- 
                                    13  
                  Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?”
- 
                                    14  
                  Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, aşa că se mira foarte mult dregătorul.
- 
                                    Întărirea hotărârii de moarte. 15La fiecare praznic al Paştilor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemniţat pe care-l voiau ei.
- 
                                    16  
                  Pe atunci aveau un întemniţat vestit, numit Baraba.
- 
                                    17  
                  Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l slobod? Pe Baraba sau pe Isus, care Se numeşte Hristos?”
- 
                                    18  
                  Căci ştia că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui.
- 
                                    19  
                  Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, nevasta sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu Neprihănitul acesta; căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui.”
- 
                                    20  
                  Preoţii cei mai de seamă şi bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare.
- 
                                    21  
                  Dregătorul a luat cuvântul şi le-a zis: „Pe care din amândoi voiţi să vi-l slobod?” „Pe Baraba”, au răspuns ei.
- 
                                    22  
                  Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care Se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit!”, i-au răspuns cu toţii.
- 
                                    23  
                  Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!”
- 
                                    24  
                  Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea norodului şi a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele Neprihănitului acestuia. Treaba voastră!”
- 
                                    25  
                  Şi tot norodul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri.”
- 
                                    Batjocurile ostaşilor. 26Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.
- 
                                    27  
                  Ostaşii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu şi au adunat în jurul Lui toată ceata ostaşilor.
- 
                                    28  
                  L-au dezbrăcat de hainele Lui şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie.
- 
                                    29  
                  Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, îşi băteau joc de El şi ziceau: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!”
- 
                                    30  
                  Şi scuipau asupra Lui şi luau trestia şi-L băteau în cap.
- 
                                    31  
                  După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.
- 
                                    Răstignirea. 32Pe când ieşeau afară din cetate, au întâlnit pe un om din Cirene, numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Isus.
- 
                                    33  
                  Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpăţânii”,
- 
                                    34  
                  I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea.
- 
                                    35  
                  După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Şi-au împărţit hainele Mele între ei, şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi.”
- 
                                    36  
                  Apoi au şezut jos şi-L păzeau.
- 
                                    37  
                  Şi I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor.”
- 
                                    38  
                  Împreună cu El au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta, şi celălalt la stânga Lui.
- 
                                    Batjocurile trecătorilor. 39Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap
- 
                                    40  
                  şi ziceau: „Tu, care strici Templul şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!”
- 
                                    41  
                  Preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii şi bătrânii, îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau:
- 
                                    42  
                  „Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, şi vom crede în El!
- 
                                    43  
                  S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte. Căci a zis: „Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!”
- 
                                    44  
                  Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El, Îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură.
- 
                                    Întunericul. 45De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara.
- 
                                    46  
                  Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eli, Eli, lama sabactani?”, adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”
- 
                                    47  
                  Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Strigă pe Ilie!”
- 
                                    48  
                  Şi îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi I-a dat să bea.
- 
                                    49  
                  Dar ceilalţi ziceau: „Lasă să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască.”
- 
                                    50  
                  Isus a strigat iarăşi cu glas tare şi Şi-a dat duhul.
- 
                                    Perdeaua dinlăuntrul Templului se rupe. 51Şi îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,
- 
                                    52  
                  mormintele s-au deschis, şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat.
- 
                                    53  
                  Ei au ieşit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate şi s-au arătat multora.
- 
                                    54  
                  Sutaşul şi cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!”
- 
                                    55  
                  Acolo erau şi multe femei care priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească.
- 
                                    56  
                  Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedei.
- 
                                    Înmormântarea lui Isus. 57Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Isus.
- 
                                    58  
                  El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-L dea.
- 
                                    59  
                  Iosif a luat trupul, L-a înfăşurat într-o pânză curată de in
- 
                                    60  
                  şi L-a pus într-un mormânt nou, al lui însuşi, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormântului şi a plecat.
- 
                                    61  
                  Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi şedeau în faţa mormântului.
- 
                                    Pecetluirea mormântului. 62A doua zi, care vine după ziua Pregătirii, preoţii cei mai de seamă şi fariseii s-au dus împreună la Pilat
- 
                                    63  
                  şi i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: „După trei zile voi învia.”
- 
                                    64  
                  Dă poruncă, dar, ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul şi să spună norodului: „A înviat din morţi!” Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.”
- 
                                    65  
                  Pilat le-a zis: „Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi.”
- 
                                    66  
                  Ei au plecat şi au întărit mormântul, pecetluind piatra şi punând strajă.”