-
1
Asupra Moabului: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor Dumnezeul lui Israel: „Vai de Nebo, căci este pustiit! Chiriataimul este acoperit de ruşine, este luat; cetăţuia este acoperită de ruşine şi zdrobită!
-
2
S-a dus fala Moabului, la Hesbon i se pune la cale pieirea: „Haidem să-l nimicim din mijlocul neamurilor!” Şi tu vei fi nimicit, Madmenule, sabia va merge după tine!
-
3
Se aud strigăte din Horonaim: „Prăpăd şi nimicire!”
-
4
Moabul este zdrobit! Chiar şi cei mici ai lui strigă.
-
5
Căci într-un plâns necurmat suie suişul Luhitului, şi se aud strigăte de durere la coborâşul Horonaimului, din pricina nimicirii!
-
6
Fugiţi, scăpaţi-vă viaţa şi fiţi ca un nevoiaş desţărat în pustiu!
-
7
Căci, pentru că te-ai încrezut în faptele şi în vistieriile tale, vei fi luat şi tu, şi Chemoşul va merge în robie cu preoţii şi căpeteniile lui.
-
8
Pustiitorul va intra în fiecare cetate, şi nicio cetate nu va scăpa. Valea va pieri, şi câmpia va fi nimicită, cum a spus Domnul.
-
9
Daţi aripi Moabului să plece în zbor! Cetăţile lui sunt prefăcute în pustiu, nu vor mai avea locuitori.
-
10
Blestemat să fie cel ce face cu nebăgare de seamă lucrarea Domnului, blestemat să fie cel ce îşi opreşte sabia de la măcel!
-
11
Moabul era netulburat din tinereţea lui şi se odihnea fără teamă pe drojdiile lui, nu era turnat dintr-un vas în altul şi nu era dus în robie. De aceea i s-a păstrat gustul şi nu i s-a schimbat mirosul.
-
12
De aceea iată, vin zile, zice Domnul, când îi voi trimite oameni care-l vor pritoci; îi vor goli vasele şi vor face să-i plesnească burdufurile.
-
13
Moabul va fi dat de ruşine cu Chemoş, cum a fost dată de ruşine casa lui Israel cu Betel, în care îşi punea încrederea.
-
14
Cum puteţi să ziceţi: „Suntem viteji, ostaşi gata de luptă”?
-
15
Moabul este pustiit, cetăţile lui se înalţă în fum, floarea tinerimii lui este înjunghiată, zice Împăratul, al cărui nume este Domnul oştirilor.
-
16
Pieirea Moabului este aproape să vină, nenorocirea lui vine în graba mare.
-
17
Bociţi-l, toţi cei ce-l înconjuraţi, toţi care-i cunoaşteţi numele! Şi ziceţi: „Cum a fost sfărâmat acest puternic toiag de cârmuire, acest toiag măreţ!”
-
18
Coboară-te din locaşul slavei, şezi jos pe pământul uscat, locuitoare, fiica Dibonului! Căci pustiitorul Moabului se suie împotriva ta şi-ţi nimiceşte cetăţuile.
-
19
Stai pe drum şi pândeşte, locuitoarea Aroerului! Întreabă pe fugar şi pe cel scăpat şi zi: „Ce s-a întâmplat?”
-
20
Moabul este acoperit de ruşine, căci este zdrobit. Gemeţi şi strigaţi! Vestiţi în Arnon că Moabul este pustiit!
-
21
A venit pedeapsa şi peste ţara câmpiei, peste Holon, peste Iahaţ, peste Mefaat,
-
22
peste Dibon, peste Nebo, peste Bet-Diblataim,
-
23
peste Chiriataim, peste Bet-Gamul, peste Bet-Meon,
-
24
peste Cheriiot, peste Boţra, peste toate cetăţile din ţara Moabului, fie depărtate, fie apropiate.
-
25
Tăria Moabului este frântă, şi braţul lui, zdrobit, zice Domnul.
-
26
Îmbătaţi-l, căci s-a semeţit împotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul în vărsătura lui şi să ajungă de râs şi el!
-
27
N-a fost Israel de râsul tău? A fost prins el oare printre hoţi, de dai din cap ori de câte ori vorbeşti de el?
-
28
Părăsiţi cetăţile şi locuiţi în stânci, locuitori ai Moabului! Şi fiţi ca porumbeii care îşi fac cuibul pe marginea peşterilor!
-
29
Am auzit de fudulia mândrului Moab, de înfumurarea lui, de trufia lui, de semeţirea lui şi de inima lui îngâmfată.
-
30
Cunosc, zice Domnul, înfumurarea lui, lăudăroşiile lui deşarte şi faptele lui de nimic.
-
31
De aceea gem pentru Moab şi Mă jelesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres.
-
32
Vie din Sibma, te plâng mai mult decât Iaezerul; ramurile tale se întindeau dincolo de mare, se întindeau până la marea Iaezerului; dar pustiitorul s-a aruncat peste strângerea roadelor tale şi peste culesul viilor tale.
-
33
Şi astfel, s-a dus bucuria şi veselia din câmpiile şi din ţara roditoare a Moabului. Am secat vinul din teascuri – zice Domnul – nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sunt strigăte de război, nu strigăte de bucurie.
-
34
Strigătele Hesbonului răsună până la Eleale, şi glasul lor se aude până la Iahaţ, de la Ţoar până la Horonaim, până la Eglat-Şelişia; căci şi apele Nimrimului sunt prefăcute în pustiu.
-
35
Vreau s-o isprăvesc în Moab, zice Domnul, cu cel ce se suie pe înălţimile de jertfă şi aduce tămâie dumnezeului său.
-
36
De aceea Îmi jeleşte inima ca un fluier pentru Moab, Îmi jeleşte inima ca un fluier pentru oamenii din Chir-Heres, pentru că toate avuţiile pe care le-au strâns sunt pierdute.
-
37
Căci toate capetele sunt rase, toate bărbile sunt tăiate; pe toate mâinile sunt tăieturi de jale, şi pe coapse, saci.
-
38
Pe toate acoperişurile Moabului şi în pieţe sunt numai bocete, pentru că am sfărâmat Moabul ca pe un vas fără preţ, zice Domnul.
-
39
Cât este de sfărâmat Moabul! Gemeţi! Cât de ruşinos întoarce Moabul spatele! Moabul ajunge astfel de râs şi de pomină pentru toţi cei ce-l înconjoară.”
-
40
Căci aşa vorbeşte Domnul: „Iată că vrăjmaşul zboară ca vulturul şi îşi întinde aripile asupra Moabului!
-
41
Cheriiotul este luat, cetăţuile sunt cucerite, şi în ziua aceea, inima vitejilor Moabului este ca inima unei femei în durerile naşterii.
-
42
Astfel Moabul va fi nimicit de tot şi nu va mai fi un popor, căci s-a semeţit împotriva Domnului.
-
43
Groaza, groapa şi laţul sunt peste tine, locuitor al Moabului, zice Domnul.
-
44
Cel ce fuge de groază cade în groapă, şi cel ce se ridică din groapă se prinde în laţ; căci aduc asupra lui, asupra Moabului, anul pedepsei lui, zice Domnul.
-
45
Fugarii se opresc sleiţi de puteri la umbra Hesbonului; dar din Hesbon iese un foc, o flacără iese din mijlocul Sihonului şi mistuie laturile Moabului şi creştetul capului celor ce se fălesc.
-
46
Vai de tine, Moabule! Poporul din Chemoş este pierdut! Căci fiii tăi sunt luaţi prinşi de război, şi fiicele tale, prinse de război.
-
47
Dar în vremurile de apoi, voi aduce înapoi pe prinşii de război ai Moabului, zice Domnul.” Aceasta este judecata asupra Moabului.