25 Jun, 2026 - Știri Creștine

Patru milioane de creștini se confruntă cu moartea și persecuția în Myanmar

În Thantlang, un oraș creștin din statul Chin, situat în vestul Myanmarului, 21 din cele 22 de biserici au fost distruse de când armata a preluat puterea de la liderul democratic al țării, Aung San Suu Kyi, în 2021. Casele au fost bombardate și incendiate până când aproape întreaga populație a fugit. Pastorul Cung Biak Hum a fost împușcat în timp ce încerca să-i organizeze pe locuitori pentru a stinge incendiile provocate de soldați. Verigheta i-a fost smulsă de pe mână, iar mâna i-a fost mutilată de trupele juntei militare.

Această poveste le va fi familiară celor care urmăresc soarta minorității musulmane rohingya din statul vecin Rakhine, din Myanmar, majoritatea membrilor acesteia fiind forțați să treacă granița și să se refugieze în taberele de refugiați din Bangladesh.

Cel puțin trei sferturi de milion de rohingya, mai mult de jumătate din totalul populației rohingya, au fost strămutați peste acea graniță. Pierdute în valul de știri despre violență și strămutările în masă, poveștile creștinilor din Myanmar sunt rareori auzite la nivel internațional, deși sunt mult mai mulți – aproximativ patru milioane și jumătate.

Creștinii sunt adesea considerați victime colaterale ale războiului civil din Myanmar. Este adevărat că creștinii suferă în contextul unei catastrofe naționale, dar sunt, de asemenea, vizați acolo unde se întâlnesc împreună etnia, religia și rezistența politică.

Creștinii, inclusiv rohingya convertiți la creștinism, se confruntă cu persecuții atât din partea regimului, cât și din partea grupurilor armate budiste, precum Armata Arakan (AA), și din partea forțelor islamiste cunoscute sub numele de Armata de Salvare a Rohingya din Arakan (ARSA).

În Myanmar, peste 22 de milioane de oameni au nevoie în prezent de asistență umanitară. Aproximativ 12 milioane se confruntă cu o insecuritate alimentară acută, iar aproximativ 3,7 milioane sunt strămutați intern. În 2025, atacurile aeriene militare țintite au ucis cel puțin 982 de civili, inclusiv 232 de copii, o creștere de 52% față de anul precedent, mulți dintre aceștia fiind creștini. Chiar și după ce cutremurul din martie a ucis peste 4.000 de persoane, armata a continuat să bombardeze zonele afectate de dezastru în timpul propriului armistițiu declarat.

Creștinismul reprezintă doar aproximativ șase la sută din populația Myanmarului, dar este concentrat în rândul minorităților etnice care locuiesc în zonele de frontieră disputate ale țării. Prin urmare, creștinii suferă în mod disproporționat pierderi colaterale, cât și distrugeri intenționate.

Creștinii reprezintă 85% din populația statului Chin (unde peste 70 de biserici au fost atacate cu bombe incendiare), 34% din populația statului Kachin și 46% din populația statului Kayah (sau „Karenni”). Acestea sunt, de asemenea, regiuni în care Tatmadaw, armata din Myanmar, se luptă de zeci de ani cu organizații armate etnice.

Persecuția creștinilor nu a început odată cu lovitura de stat din 2021. Sub guvernele militare succesive, inclusiv sub Consiliul de Stat pentru Pace și Dezvoltare (SPDC), creștinii din Chin au fost supuși muncii forțate, torturii, detenției arbitrare și execuțiilor extrajudiciare.

Armata a urmărit, de asemenea, asimilarea forțată la obiceiurile majorității budiste. Se pare că soldații erau încurajați să se căsătorească cu femei creștine din Chin și să le determine sau să le oblige să se convertească la budism, folosind căsătoria ca instrument de control religios și demografic al statului.

Aceste abuzuri au determinat generații întregi de membri ai etniei Chin să treacă granițele spre India, Thailanda și Malaezia, unde mulți au trăit fără statut de refugiat garantat, fără locuri de muncă legale și fără protecție împotriva detenției și deportării. La fel ca în cazul musulmanilor rohingya, atrocitățile de după 2021 reprezintă doar cea mai recentă fază a unui efort de lungă durată de a curăța etnic Myanmarul de populația sa creștină.

Una dintre cauze este concepția budistă strictă asupra identității naționale. Constituția din 2008 acordă budismului o așa-numită „poziție specială”; legile discriminatorii reglementează convertirea religioasă și căsătoriile interconfesionale; iar comunitățile creștine se confruntă de mult timp cu restricții privind construirea de biserici, ridicarea crucilor pe vârfurile munților și autorizarea credinței lor. Naționaliștii budiști au prezentat creștinismul ca fiind străin, occidental și potențial neloial — în ciuda celor peste 150 de ani de istorie creștină a birmanezilor.

De la lovitura de stat din 2021, această suspiciune s-a contopit cu operațiunile de contrainsurgență. Armata tratează satele din zonele de rezistență ca pe un teritoriu inamic, iar bisericile ca pe ținte legitime, alături de clinici, școli creștine, locuri de întâlnire și centre de ajutorare creștine. Tocmai pentru că Biserica este adesea cea mai puternică instituție care supraviețuiește într-o comunitate izolată, distrugerea ei slăbește nu doar practicarea credinței, ci și capacitatea comunității de a rezista față de Naypyidaw (noua capitală și centrul puterii din 2005).

Dr. Sasa din statul Chin (al cărui nume complet este Salai Maung Taing San), un medic care a ocupat funcția de ministru în Guvernul Unității Naționale, a descris persecuția sistematică din ce în ce mai gravă, spunând: „Ne-au violat femeile. Ne torturează părinții. Au distrus cruci… în toate regiunile creștine.”

USCIRF raportează că armata a distrus 379 de lăcașuri de cult în 2025, ucigând peste 259 de clerici și civili care se adăposteau sau se rugau în interiorul acestora. Biserica Baptistă Zup-ra Kachin a fost lovită în ianuarie (2026), șase persoane fiind ucise. Catedrala Sfântul Patrick din Banmaw a fost incendiată în martie anul acesta. Alte atacuri aeriene din aprilie au distrus trei biserici în statul Chin și au ucis un pastor.

Încă din ianuarie 2024, avioane militare au bombardat civilii adunați lângă Biserica Baptistă Sfântul Petru din satul Kanan. Au fost ucise 17 persoane, dintre care nouă copii. Amnesty International a constatat pagube caracteristice bombelor lansate de avioane de mari dimensiuni și a identificat un avion de vânătoare A-5, un tip de aeronavă operat exclusiv de armata din Myanmar.

Institutul de Cercetare din Birmania estimează că, de la lovitura de stat, 11 pastori au fost uciși și 21 arestați, printre care reverendul Thian Lian Sang și reverendul Hkalam Samson, care a fost eliberat doar sub restricții care l-au împiedicat să mai predice.

În statul Kachin, situat în extremitatea nordică a țării și care se învecinează cu provincia chineză Yunnan, bisericilor li s-a ordonat în decembrie 2025 să organizeze sărbătorile de Crăciun mai devreme, pentru a nu interfera cu procesul de votare. Dar a fost o stratagemă cinică și tragică. În ziua de Crăciun, avioane de luptă au lovit case din Mindat, unde, potrivit unor rapoarte, oficialii credeau că s-au adunat creștini.

Armata distruge aceste biserici și locuințele creștinilor deoarece acestea susțin comunități pe care armata nu le poate controla. Armata îi închide pe pastori deoarece aceștia dețin o autoritate morală pe care statul nu o are, iar orașele creștine sunt bombardate deoarece locuitorii lor se opun dominației sale. Armata scapă nepedepsită doar pentru că lumea refuză să ia la cunoștință suferința minorității creștine din Myanmar.

Sursa | Christian Daily International