Open Doors: „Violența sexuală împotriva femeilor creștine a devenit o calamitate globală”
Organizaţia de monitorizare a persecuţiei Open Doors a dat publicităţii Raportul privind Persecuţia Religioasă Specifică de Gen pe anul 2020, care tratează fenomemnul de persecuţie asupra femeilor şi bărbaţilor creştini din cele 50 de ţări aflate în Topul Mondial al Persecuţiei. Datele confirmă faptul că persecuţia religioasă nu afectează în mod egal ambele sexe. Bărbaţii şi femeile sunt vizaţi fiecare în moduri diferite în aproape toate ţările studiate. Faptul cel mai grav este că violenţa sexuală împotriva femeilor este extrem de prezentă în toate regiunile, lucru care a determinat Open Doors să declare fenomenul o calamitate globală.
„Nu există excepţii de la persecuţia religioasă,” a declarat David Curry, directorul Open Doors. „Cercetările arată că femeile sunt vizate în mod specific în încercarea de a le deturna credinţa prin căsătorii forţate cu un partener de o altă religie. Cel mai frecvent, femeile creştine sunt victimele violurilor. Aceste abuzuri îşi au rădăcina în credinţa că femeia creştină are o valoare substanţial mai mică decât un bărbat sau o femeie de o altă credinţă. Există un efort concentrat de a suprima capacitatea femeilor de a-şi hotărî singure destinul.”
Raportul spune că persecuţia religioasă pe care trebuie să o înfrunte bărbaţii vizează şi este caracterizată, în mod vizibil, de prevalența violenței fizice, bătăi şi atacuri asupra caselor şi micilor afaceri. Prin contrast, persecuţia religioasă împotriva femeilor este caracterizată ca fiind complexă, violentă şi de multe ori ascunsă.
„Deşi orice abuz ce are drept sursă credinţa unei persoane este problematic, femeile şi fetele înfruntă circumstanţele cele mai dificile, pentru că ele sunt adesea forţate să sufere în tăcere. De multe ori suferinţa lor este îngropată într-un mariaj forţat sau sunt izolate de consecinţele, ce durează uneori o viaţă, a abuzurilor sexuale.”
Pentru femeile creştine care au fost forţate să se căsătorească sau să divorţeze, căminul nu este un loc de refugiu. În loc de asta este un loc ascuns, o sursă continua de presiune şi violență aplicată de ceilalţi membri ai familiei, de a „corecta” alegerea religioasă a femeii. Aceste forme de persecuţie sunt adesea mascate de persecuţia împotriva bărbaţilor, care sunt mult mai vizibile şi mai publice, şi pot fi, prin urmare, mai bine monitorizate.
Conform lui Curry, „violența sexuală împotriva femeilor reprezintă o obişnuinţă în 84% din ţările unde persecuţia religioasă este deja răspândită şi periculoasă. Aceste cifre arată o amploare a fenomenului violenţei împotriva femeilor mult mai mare decât s-a crezut până acum. Efectele acestui fenomen sunt dezastruoase, afectând în mod tragic sănătatea, bunăstarea şi autonomia de care au parte femeile la nivel global.”
Raportul pe 2020 este mai amplu decât cercetările efectuate în anii anteriori, prin atenţia acordată unor categorii noi de violente. Datele arată că „punctele de presiune” cel mai adesea întâlnite în cazul bărbaţilor creştini sunt violenţă fizică, hărțuirea economică şi arestul de către autorităţi, în timp ce „punctele de presiune” cele mai frecvenţe pentru femei sunt violenta sexuală, mariajele forţate şi brutalităţile.
Raportul Open Doors include recomandări privind modul în care să acţioneze guvernele, filantropii, instituţiile şi biserica din toată lumea inclusiv acţiuni specifice pentru Reprezentantul Special al Secretarului General privind Violenţa Sexuală din cadrul comitetului CEDAW. (Convenţia privind Eliminare tuturor Formelor de Discriminare la adresa Femeilor)
„Persecuţia împotriva femeilor are întotdeauna drept scop producerea unor efecte din cele mai vătămătoare cu cel mai mic risc posibil,” a mai declarat Curry. „Înarmaţi cu cunoaştere, trebuie ca toţi să ne implicăm în apărarea minorităţilor religioase care sunt în mod special vulnerabile la abuzuri din cauza credinţei lor.”
Sursa: Religion News Service