Dr Vlad Schlezak: Adaptarea la stres
11 May, 2020

Dr Vlad Schlezak: Adaptarea la stres

Photo by Maja Hitij/picture alliance via Getty Images

Există adaptarea proastă (maladaptativă) în care poți ignora totul, poți minți, poți să te apuci de băut, de droguri etc., de trăit imoral și la maxim, conform hedonismului, și să te minți singur trăind o viață de fugă. Stresorul oricum va avea efect asupra corpului chiar dacă dvs. alegeți să-l ignorați. Voi discuta despre abordarea sănătoasă a stresului care te implică pe tine și pe Dumnezeu. Prima dată trebuie să identifici stresorul. Apoi fie îl eviți/îndepărtezi, fie te adaptezi sănătos. Rar ignorarea stresorului e ceva sănătos.

Deci, ce trebuie să faci?
1. Planifică și organizează potrivit
. Reacțiile impulsive bazate pe emoții nu sunt soluții, ci sunt de cele mai multe ori greșite și nu se mai pot adapta.

2. Managementul stresului include evitarea, înlăturarea, transformarea stresorului spre avantajul nostru prin adaptare bună, sănătoasă.

3. Începe să ai un stil de viață sănătos. Exercițiul fizic regulat e un sprijin important pentru sănătatea mintală și menținerea sub control a stresului (Tanji, 2000, Glenister, 1996). Munca fizică implică mai multă concentrare psihică, ceea ce va distrage atenția de la stres. În timpul unei plimbări, care e chiar foarte bună, mintea poate hoinări și se poate concentra spre problema ce vă cauzează stres. Nu e totuși o regulă. Oamenii care au o activitate fizică regulată sunt afectați mai puțin de depresie și anxietate (Martinsen, 1990). Interesant este că 90 de minute (sau mai mult) de exerciții fizice moderate până la viguroase pe săptămână pot să reducă semnificativ simptomele psihiatrice la bolnavii schizofrenici cronici. (Firth J, Cotter et al. Psychol. Med. 2015).

4. Masajul terapeutic, nu altceva. Nivelul anxietății și al cortizolului au înregistrat o scădere imediată în urma masajului (Field, Hernandez-Reif et al., 1997).

5. Reduceți cofeina, care crește hormonii de stres, spune Dr Nedley. Cafeaua e un stimulant. Sunt autori care exemplifică beneficii, alții probleme cauzate de cafea. Când studiam psihiatria pentru specializare în Marea Britanie am învățat despre cafeinism, adică dependența de cafea, în Europa fiind 250 mg cafeină/zi, iar la americani 400 mg cafeină/zi. Nu am înțeles de unde apar aceste diferențe. Totuși, americanii recunosc că și cantități mai mici pot declanșa efecte secundare precum agitație, insomnie, bătăi rapide ale inimii la cei sensibili la efectele cafeinei, iar gravidele sunt sfătuite să nu bea mai mult de maxim 200 mg pe zi. Personal, nu sfătuiesc să se bea cafea în timpul sarcinii. Ca orice stimulant, cafeaua în exces poate duce la dependență, iar oprirea bruscă la sevraj. Așa este și la droguri. Dependentul de cofeină (ce se găsește și în alte preparate, nu doar în cafea) care renunță brusc va avea sevraj, adică dureri de cap, somnolență, apatie pentru aproximativ o săptămână, apoi acestea dispar (Nedley, 1999: 441). Manualul de diagnostic psihiatric american (DSM V) spune că 5 cești de cafea pot să agraveze simpto-mele, inclusiv anxietatea, agitația, durerile de cap, probleme de vorbire, excitație și spune că aceasta este boala numită intoxicație cu cofeină.

6. Reduceți alcoolul. Sub nicio formă ieșitul la băut după serviciu sau în weekend nu ajută. Anestezia mintală ca efect toxic al alcoolului nu anulează stresul și problemele. Alcoolul reduce serotonina, GABA care ne ajută în combaterea anxietății (Heinz, Mann, 2001). Alcoolul reduce hormonul CRH (Lee, Schimdt, 2000) care la niveluri scăzute e asociat cu depresia (Chrousos, Torpy, Gold, 1998).

7. Vorbiți cu medicul dvs. pentru o optimizare de medicație dacă e necesară. Am avut pacienți ce luau enorm de multe medicamente, unele interacționau între ele și aveau efecte neplăcute, stresante. După optimizarea tratamentului, lucrurile s-au ameliorat.

8. Problema abuzului de benzodiazepine. Voiam să detaliez la dependențe, dar acestea sunt folosite uneori excesiv în anxietate. Deși nu sunt prima linie de tratament, ajută pe termen scurt, iar pe termen lung duc la dependență. Au și efecte secundare, dar cel mai bine e să discutați cu medicul dvs.

9. O viață socială sănătoasă. Sistemul imunitar este mult slăbit la persoanele care se simt singure (Shedler, 1997). Părtășiile de la sfârșitul slujbelor bisericilor ajută mult și în acest sens.

10. Ajută-i pe alții în limitele posibile. Aceasta îți va da un sens al vieții care va reduce stresul. La pacienții cu operații pe inimă care s-au implicat social în viața celorlalți s-a observat o stare de sănătate mai bună la 6 luni după operație (Jenkins, Jono, 1994). Dumnezeu ne spune că, dacă dăm din mâncarea noastră celui flămând, atunci lumina noastră va răsări peste întunecime, iar El ne va călăuzi (citește Isaia 58:10-11).

Dr. Vlad Schlezak este medic psihiatru creștin, fondator al Consilierii Creștine Multidisciplinare, pictor și autor creștin. Dr. Vlad Schlezak are 19 ani de experiență medicală, specialist în reabilitare psihiatrică complexă. Consilier creștin multidisciplinar și profesor fondator al Școlii de consiliere creștină multidisciplinară unde promovează modelul bio-psiho-socio spiritual cu bază biblică și științifică și auditarea personală creștină.